Articolul explorează natura socială a lucrului cu tinerii și relația sa cu politicile de tineret. Autorul susține că înțelegerea istorică a lucrului cu tinerii este esențială pentru a înțelege identitatea sa polivalentă și pentru a aborda provocările actuale.

NATURA SOCIALĂ A LUCRULUI CU TINERII

Coussée evidențiază faptul că activitățile cu tinerii nu pot fi privite izolat, ci trebuie înțelese ca parte integrantă a unui context social și cultural mai larg. Ele sunt influențate și, la rândul lor, influențează dinamica socială și evoluția valorilor într-o societate.

Două aspecte sunt considerate de Coussée ca fiind fundamentale în înțelegerea rolului și funcției lucrului cu tinerii într-o societate:

Construcția socială a tinerilor ca un segment specific al populației: Modul în care o societate definește și percepe tinerii are un impact direct asupra modului în care sunt structurate și implementate activitățile cu tinerii. De exemplu, într-o societate care vede tinerii ca fiind vulnerabili și având nevoie de protecție, accentul va fi pus pe activități de supraveghere și control. Într-o societate care vede tinerii ca fiind o resursă valoroasă, accentul va fi pus pe activități care le dezvoltă potențialul și îi încurajează să se implice activ în comunitate.
Tipul de regim de bunăstare al unei societăți: Sistemele de bunăstare variază de la o societate la alta și influențează tipul de servicii și sprijin oferite tinerilor. Într-un regim de bunăstare universal, statul își asumă un rol important în asigurarea accesului tinerilor la educație, sănătate și alte servicii sociale. Într-un regim de bunăstare rezidual, responsabilitatea pentru bunăstarea tinerilor revine în mare parte familiei și comunității, iar statul intervine doar în cazuri de nevoie extremă.

În concluzie, Coussée subliniază că lucrul cu tinerii este o practică socială complexă și dinamică, care reflectă și răspunde la schimbările sociale și culturale mai largi. Înțelegerea acestor factori contextuali este esențială pentru a dezvolta politici și programe eficiente pentru tineri, care să răspundă nevoilor și aspirațiilor lor într-un mod relevant și semnificativ.

"CHESTIUNEA TINERILOR"

În articolul său, Filip Coussée observă o schimbare importantă în modul în care este abordată problema tinerilor în societatea contemporană. El identifică o tendință crescândă de a încadra "chestiunea socială" în "chestiunea tinerilor", ceea ce înseamnă că problemele sociale mai largi sunt adesea reduse la probleme legate de comportamentul și dezvoltarea tinerilor.

Această schimbare de perspectivă are implicații semnificative asupra modului în care sunt concepute și implementate politicile și practicile de lucru cu tinerii. În loc să se concentreze pe transformarea democratică a societății pentru a răspunde nevoilor și aspirațiilor tinerilor, accentul se pune tot mai mult pe modelarea comportamentului tinerilor pentru a se conforma normelor și așteptărilor societății adulte existente.

Cu alte cuvinte, "chestiunea tinerilor" nu mai este despre cum poate societatea să se adapteze și să evolueze pentru a include și a împuternici tinerii, ci despre cum pot tinerii să fie "re-socializați" pentru a se integra în structurile și sistemele existente. Această abordare poate duce la marginalizarea și excluderea tinerilor care nu se conformează normelor dominante și poate limita capacitatea lor de a participa activ la modelarea viitorului societății.

Coussée susține că această tendință de a încadra "chestiunea socială" în "chestiunea tinerilor" reflectă o perspectivă îngustă și limitată asupra rolului tinerilor în societate. În loc să fie priviți ca agenți ai schimbării sociale și ca parteneri egali în procesul de luare a deciziilor, tinerii sunt adesea percepuți ca o problemă care trebuie rezolvată sau ca un grup care trebuie controlat și gestionat.

Această perspectivă poate avea consecințe negative atât pentru tineri, cât și pentru societate în ansamblu. Prin limitarea participării tinerilor la procesele democratice și prin reducerea preocupărilor lor la probleme individuale de comportament, societatea pierde o oportunitate valoroasă de a beneficia de energia, creativitatea și idealismul tinerilor.

În concluzie, Coussée ne îndeamnă să regândim modul în care abordăm "chestiunea tinerilor" și să recunoaștem rolul crucial pe care tinerii îl joacă în modelarea viitorului societății. În loc să încercăm să-i "re-socializăm" pe tineri pentru a se conforma normelor existente, ar trebui să le oferim spațiul și sprijinul necesar pentru a-și exprima opiniile, a-și urmări aspirațiile și a participa activ la procesul de transformare democratică a societății.

GESTIONAREA "SOCIALULUI"

Filip Coussée subliniază că există o tendință de a privi activitățile pentru tineret în primul rând ca pe un mijloc de dezvoltare și integrare individuală a tinerilor. Această perspectivă, deși importantă, neglijează două aspecte cruciale:

Rolul activităților pentru tineret în "infrastructura democratică": Coussée susține că activitățile pentru tineret joacă un rol esențial în asigurarea participării active a tinerilor la modelarea societății. Aceste activități oferă tinerilor o platformă pentru a-și exprima opiniile, a-și dezvolta abilitățile de leadership și a se implica în procesul decizional. Astfel, activitățile pentru tineret contribuie la consolidarea democrației și la formarea unor cetățeni activi și responsabili.
Concepții idealizate despre "tineret" și accesibilitatea activităților: Coussée atrage atenția asupra faptului că multe activități pentru tineret se bazează pe o imagine idealizată a tinerilor, care nu reflectă întotdeauna realitatea diversă a acestei categorii de vârstă. Această discrepanță poate duce la excluderea anumitor grupuri de tineri, care nu se potrivesc cu modelul idealizat. De exemplu, tinerii din medii defavorizate sau cei cu nevoi speciale pot întâmpina dificultăți în accesarea și participarea la activitățile pentru tineret.

În concluzie, Coussée pledează pentru o abordare mai cuprinzătoare a activităților pentru tineret, care să țină cont atât de dimensiunea individuală, cât și de cea socială și politică a acestor activități. Este important să recunoaștem rolul crucial al activităților pentru tineret în consolidarea democrației și să ne asigurăm că aceste activități sunt accesibile tuturor tinerilor, indiferent de background-ul lor social sau economic.

IDENTITATEA SOCIALĂ ȘI PEDAGOGICĂ A LUCRULUI CU TINERII

Coussée propune o abordare social-pedagogică pentru a defini și înțelege identitatea lucrului cu tinerii. Această perspectivă recunoaște complexitatea și tensiunile inerente acestui domeniu, subliniind două aspecte cheie:

Tensiunea dintre diversitate și universalitate: Activitățile pentru tineret trebuie să răspundă nevoilor și aspirațiilor unei game diverse de tineri, cu background-uri sociale, culturale și economice diferite. În același timp, ele trebuie să promoveze valori și principii universale, precum respectul pentru drepturile omului, egalitatea de șanse și participarea democratică. Găsirea unui echilibru între aceste două imperative reprezintă o provocare constantă pentru lucrătorii de tineret și factorii de decizie.
Necesitatea de a face explicite ipotezele care stau la baza practicii și politicii în domeniul tineretului: Coussée subliniază importanța de a examina critic și de a face transparente presupunerile și valorile care ghidează activitățile și politicile pentru tineri. Aceste ipoteze pot fi legate de concepția despre tineret, despre rolul lucrătorilor de tineret, despre obiectivele și metodele de lucru. Făcând aceste ipoteze explicite, putem avea o discuție mai deschisă și mai informată despre direcția și impactul lucrului cu tinerii.

Cadrul social-pedagogic propus de Coussée oferă o lentilă utilă pentru a analiza și înțelege complexitatea identității lucrului cu tinerii. Prin recunoașterea tensiunilor inerente și prin examinarea critică a ipotezelor subiacente, putem dezvolta practici și politici mai eficiente și mai relevante pentru tineri.

O PRACTICĂ DURABILĂ ȘI O POLITICĂ DE SPRIJIN

Coussée evidențiază că, în esența sa, lucrul cu tinerii este marcat de o tensiune dialectică între două aspecte fundamentale:

Deschidere: Lucrul cu tinerii trebuie să fie flexibil și adaptabil, capabil să răspundă nevoilor și aspirațiilor în continuă schimbare ale tinerilor. Aceasta implică o deschidere către noi abordări, metode și perspective, precum și o disponibilitate de a experimenta și inova.
Angajament: În același timp, lucrul cu tinerii necesită un angajament ferm față de anumite valori și principii fundamentale, precum respectul pentru demnitatea umană, promovarea incluziunii și participarea democratică. Acest angajament oferă o direcție și un scop clar activităților pentru tineret și asigură coerența și sustenabilitatea lor pe termen lung.

Coussée susține că această tensiune dialectică între deschidere și angajament face dificilă construirea unei identități clare și dezvoltarea unor politici durabile și de susținere a activităților pentru tineret. Neglijarea acestei tensiuni poate duce la dezechilibre și la adoptarea unor abordări care supra-accentuează un aspect în detrimentul celuilalt.

Exemple istorice de politici și practici dezechilibrate:

Supra-accentuarea deschiderii: În unele cazuri, politicile și practicile pentru tineret au pus un accent excesiv pe flexibilitate și adaptabilitate, neglijând importanța unui angajament clar față de anumite valori și principii. Aceasta poate duce la o lipsă de direcție și coerență în activitățile pentru tineret, precum și la o vulnerabilitate la influențe și tendințe negative.
Supra-accentuarea angajamentului: În alte cazuri, politicile și practicile pentru tineret au fost rigide și dogmatice, impunând o anumită viziune sau ideologie tinerilor, fără a ține cont de diversitatea și nevoile lor individuale. Aceasta poate duce la alienarea tinerilor și la o diminuare a relevanței și impactului activităților pentru tineret.

Coussée subliniază importanța de a recunoaște și de a gestiona în mod conștient tensiunea dialectică dintre deschidere și angajament în lucrul cu tinerii. Doar printr-un echilibru dinamic între aceste două aspecte putem dezvolta practici și politici durabile și de susținere, care să răspundă în mod eficient nevoilor și aspirațiilor tinerilor, promovând în același timp valori și principii fundamentale.

CONCLUZIE

Articolul lui Coussée reprezintă o invitație la o analiză profundă și critică a esenței lucrului cu tinerii și a modului în care acesta interacționează cu politicile de tineret. Autorul subliniază că nu putem înțelege pe deplin lucrul cu tinerii fără a lua în considerare contextul social și politic în care acesta se desfășoară.

Pledoaria pentru o abordare social-pedagogică:

Coussée propune o perspectivă social-pedagogică asupra lucrului cu tinerii, care recunoaște tensiunile inerente acestui domeniu. Această abordare ne îndeamnă să fim conștienți de echilibrul delicat dintre:

Nevoile individuale ale tinerilor: Lucrul cu tinerii trebuie să răspundă nevoilor și aspirațiilor diverse ale tinerilor, oferindu-le oportunități de dezvoltare personală, de exprimare și de participare activă în societate.
Nevoile societății în ansamblu: În același timp, lucrul cu tinerii trebuie să contribuie la binele comun și la dezvoltarea unei societăți mai juste și mai echitabile. Aceasta implică promovarea valorilor democratice, a coeziunii sociale și a responsabilității civice.

Promovarea unei practici durabile și a unei politici de sprijin:

Coussée argumentează că o practică durabilă și o politică de sprijin în domeniul tineretului trebuie să țină cont atât de nevoile tinerilor, cât și de nevoile societății. Aceasta implică:

Recunoașterea și gestionarea tensiunilor: Este esențial să fim conștienți de tensiunile inerente lucrului cu tinerii, precum cea dintre deschidere și angajament, și să căutăm soluții care să le echilibreze în mod eficient.
Dezvoltarea unor politici coerente și sustenabile: Politicile de tineret trebuie să fie construite pe o bază solidă de valori și principii, să fie flexibile și adaptabile la schimbările sociale și să promoveze participarea activă a tinerilor la procesul decizional.
Investiția în formarea și sprijinirea lucrătorilor de tineret: Lucrătorii de tineret joacă un rol crucial în implementarea politicilor și programelor pentru tineri. Este important să investim în formarea și dezvoltarea lor profesională, precum și să le oferim sprijinul necesar pentru a-și îndeplini misiunea în mod eficient.

În final, articolul lui Coussée ne provoacă să reflectăm asupra modului în care înțelegem și abordăm lucrul cu tinerii. Prin adoptarea unei perspective social-pedagogice și prin promovarea unei practici durabile și a unei politici de sprijin, putem contribui la crearea unui viitor mai bun pentru tineri și pentru societate în ansamblu.

^[1] COUSSÉE, Filip, The history of youth work – Re-socialising the youth question? - The history of youth work in Europe. Relevance for youth policy today Volume 2, Edited by Filip Coussée, Griet Verschelden, Tineke Van de Walle, Marta Mędlińska and Howard Williamson, Council of Europe and the European Commission, September 2010, ISBN 978-92-871-6824-5, p. 9-15.