Articolul explorează dezvoltarea activităților pentru tineret, a politicilor și cercetării în Finlanda, subliniind rolul semnificativ al creștinismului și al organizațiilor de tineret în modelarea acestui domeniu.

CONTEXTUL ISTORIC ȘI RELIGIOS

Autoarea începe prin a descrie contextul istoric și religios al Finlandei, subliniind influența creștinismului asupra culturii și educației. Reforma din secolul al XVI-lea a avut un impact major, iar Biserica Luterană a jucat un rol important în educația de bază și în viața socială.

Contextul religios:

Catolicism și Reforma: Inițial, Finlanda avea o cultură predominant catolică. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XVI-lea, Reforma Protestantă, inițiată în Suedia, a ajuns și în Finlanda. Aceasta a dus la adoptarea luteranismului ca religie dominantă și a avut un impact major asupra societății finlandeze.
Rolul Bisericii Luterane: Biserica Luterană a devenit o instituție centrală în Finlanda, jucând un rol important în educație și în viața socială. A fost responsabilă de primele forme de educație de bază și a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării culturale și sociale a țării.
Statutul de biserică de stat: În 1869, o nouă lege privind Biserica a acordat Bisericii Luterane statutul de biserică de stat, alături de Biserica Ortodoxă Finlandeză. Aceasta a întărit și mai mult rolul bisericii în societate și a consolidat influența sa asupra educației și a activităților sociale.
Separarea bisericii de stat: În 1923, a fost introdusă posibilitatea de a părăsi biserica de stat fără a fi obligat să aderi la o altă confesiune religioasă. Cu toate acestea, majoritatea populației finlandeze a rămas membră a Bisericii Luterane, care a continuat să joace un rol important în societate.

Contextul istoric:

Ocupația rusă și independența: În 1809, Finlanda a fost ocupată de Rusia pentru un deceniu. În 1917, Finlanda și-a câștigat independența, dar a fost imediat urmată de Războiul Civil Finlandez, care a divizat națiunea între „roșii” și „albi”. Biserica Luterană a susținut tabăra „albă”, în timp ce „roșii” erau anticlericali.
Noua republică și organizațiile politice de tineret: Constituția din 1919 a declarat Finlanda o republică neconfesională, cu libertate religioasă. În anii 1920 și 1930, au fost înființate numeroase organizații politice de tineret, reflectând încă diviziunile din timpul Războiului Civil.
Al Doilea Război Mondial și implicarea Bisericii: În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Biserica Luterană a jucat din nou un rol important în promovarea naționalismului finlandez și s-a implicat activ în munca socială, inclusiv în activitățile pentru tineret.
Perioada postbelică și neutralitatea: După război, Finlanda a adoptat o politică de neutralitate, evitând alinierea la blocurile ideologice din timpul Războiului Rece. Această neutralitate a influențat și dezvoltarea activităților pentru tineret, care au căutat să promoveze valori precum pacea și cooperarea internațională.

În concluzie, contextul istoric și religios al Finlandei a jucat un rol semnificativ în modelarea activităților pentru tineret. Influența creștinismului, în special a Bisericii Luterane, a fost puternică în primele etape ale dezvoltării acestui domeniu. Evenimentele istorice majore, cum ar fi războaiele și schimbările politice, au influențat, de asemenea, modul în care au fost concepute și implementate activitățile pentru tineret, reflectând valorile și prioritățile societății finlandeze în diferite perioade.

ORGANIZAȚII DE TINERET ȘI MIȘCĂRI STUDENȚEȘTI

Helena Helve prezintă dezvoltarea organizațiilor de tineret și a mișcărilor studențești din Finlanda, subliniind rolul lor în modelarea societății finlandeze.

Organizații de tineret:

YMCA (Asociația Creștină a Tinerilor): Înființată în 1886, YMCA a jucat un rol esențial în dezvoltarea activităților pentru tineret din Finlanda. A oferit o gamă largă de activități, inclusiv tabere, cercetășie, muzică (coruri, orchestră simfonică, fanfare) și sport. În 1923, a înființat Alianța Sportivă a YMCA-urilor Finlandeze, care a introdus baschetul în 1938 și voleiul în 1939. YMCA a fost implicată și în activități sociale, precum ajutorarea refugiaților după cel de-al Doilea Război Mondial și cooperarea pentru dezvoltare cu țări africane și europene.
Nuorisoseuraliike: Aceasta a fost prima asociație de tineret din Finlanda, înființată în 1897, cu scopul de a educa tinerii din mediul rural. A fost inspirată de filosofia lui Grundtvig, care a promovat o formă de naționalism și educație populară în Danemarca.
Asociația Tinerilor Ortodocși din Finlanda (ONL): Înființată în 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ONL a avut ca scop principal organizarea de cercuri de studiu și cluburi pentru tinerii ortodocși, într-un context în care Biserica Ortodoxă se confrunta cu provocări legate de strămutarea și dispersarea membrilor săi. ONL a menținut legături strânse cu alte grupuri de tineri ortodocși din Europa și organizează pelerinaje pentru tineri.

Mișcări studențești:

Contextul politic: Mișcările studențești din anii 1960 au apărut într-un context politic marcat de Războiul Rece și de neutralitatea Finlandei. Aceste mișcări au jucat un rol important în dezbaterile privind afacerile internaționale și politica externă a Finlandei.
Comitetul Studențesc al Națiunilor Unite: Înființat în 1963, acest comitet a promovat dezbateri privind afacerile internaționale și a jucat un rol activ în politica studențească, radicalizându-se în 1968.
Comitetul celor 100 (Sadankomitea): Înființat, de asemenea, în 1963, acest comitet s-a opus războiului și înarmării nucleare, promovând ideea dezvoltării pașnice și a dezobedeinței civile.
Proteste studențești și implicare politică: În anii 1960, au avut loc proteste studențești majore în Finlanda, îndreptate împotriva războiului, capitalismului și valorilor burgheze. Studenții au început să se implice activ în politică, iar unii dintre ei au ocupat chiar funcții în cadrul partidelor politice.

În concluzie, organizațiile de tineret și mișcările studențești au jucat un rol important în dezvoltarea societății finlandeze, oferind tinerilor oportunități de educație, socializare, implicare civică și activism politic. Aceste organizații au reflectat și au răspuns la schimbările sociale și politice din Finlanda, contribuind la formarea identității naționale și la promovarea valorilor democratice.

POLITICI ȘI LEGISLAȚIE PENTRU TINERET

Autoarea detaliază evoluția politicilor și legislației pentru tineret în Finlanda, subliniind rolul important al statului în susținerea și finanțarea activităților pentru tineret.

Sprijin financiar pentru organizațiile de tineret:

Din anii 1940: Guvernul finlandez a început să subvenționeze în mod sistematic organizațiile de tineret, recunoscând astfel importanța acestora în dezvoltarea tinerilor și în viața socială.
Actul privind transferurile guvernamentale pentru activitatea națională de tineret (1973): Această lege, intrată în vigoare în 1974, a formalizat sistemul de sprijin financiar pentru organizațiile de tineret, care până atunci se baza pe alocații anuale din bugetul de stat.

Legea privind activitățile pentru tineret din 2006:

Cadru legal: Această lege stabilește cadrul legal pentru activitățile pentru tineret în Finlanda, definind obiectivele și principiile care stau la baza acestora.
Obiective: Legea are ca obiective susținerea creșterii și independenței tinerilor, promovarea cetățeniei active, întărirea socializării tinerilor și îmbunătățirea condițiilor lor de viață și de dezvoltare.
Organe consultative: Legea prevede înființarea unor organe consultative care să asiste Ministerul Educației în elaborarea și implementarea politicilor de tineret, precum Consiliul Consultativ pentru Afaceri de Tineret (NUORA) și Comitetul pentru Subvenții pentru Organizațiile de Tineret.
Finanțare: Legea autorizează finanțarea activităților pentru tineret prin diverse mecanisme, inclusiv granturi guvernamentale pentru organizații de tineret, granturi pentru investiții în centre naționale de tineret, sprijin pentru cercetarea în domeniul tineretului și sprijin pentru cooperarea internațională în domeniul tineretului.
Programul național de dezvoltare a politicilor de tineret: Legea prevede, de asemenea, elaborarea unui Program național de dezvoltare a politicilor de tineret, care să fie actualizat la fiecare patru ani și să stabilească obiectivele și orientările pentru politicile de tineret la nivel național, regional și local.

Finanțarea activităților pentru tineret:

Surse diverse: Finanțarea activităților pentru tineret provine din diverse surse, inclusiv:
Bugetul de stat: Aproximativ 39 de milioane de euro anual, reprezentând aproximativ 0,1% din bugetul de stat.
Bugetele locale: Aproximativ 150 de milioane de euro anual, reprezentând aproximativ 0,6% din bugetele locale.
Venituri din loterie: 9% din veniturile din loterie sunt alocate activităților pentru tineret, alături de alte domenii precum arta, sportul și știința.
Granturi și subvenții: Pe lângă finanțarea de bază, există și o serie de granturi și subvenții disponibile pentru organizațiile de tineret și pentru autoritățile locale, pentru a sprijini proiecte și activități specifice, cum ar fi ateliere pentru tineri șomeri, activități extrașcolare, servicii de informare și consiliere, prevenirea consumului de droguri și multe altele.

În concluzie, articolul evidențiază rolul important al statului în susținerea și finanțarea activităților pentru tineret în Finlanda. Prin intermediul legislației și al mecanismelor de finanțare, statul creează un cadru favorabil pentru dezvoltarea acestui domeniu și pentru promovarea participării active a tinerilor în societate. Cu toate acestea, autoarea subliniază și necesitatea unei implicări continue și a unei adaptări constante a politicilor și practicilor la nevoile în schimbare ale tinerilor.

CERCETAREA ÎN DOMENIUL TINERETULUI

Helve subliniază rolul important al cercetării în domeniul tineretului în dezvoltarea și fundamentarea politicilor și practicilor din acest domeniu în Finlanda.

Societatea Finlandeză de Cercetare a Tineretului și rețeaua sa:

Înființare și colaborare: Societatea Finlandeză de Cercetare a Tineretului a fost înființată în 1988, în colaborare cu Divizia de Tineret a Ministerului Educației. Această colaborare strânsă între mediul academic și cel guvernamental a facilitat dezvoltarea cercetării în domeniul tineretului și integrarea rezultatelor acesteia în procesul de elaborare a politicilor.
Rețeaua de Cercetare a Tineretului: În 1999, a fost înființată Rețeaua de Cercetare a Tineretului, sub auspiciile Societății de Cercetare a Tineretului, cu scopul de a promova și coordona cercetarea în domeniul tineretului. Această rețea reunește cercetători din diverse discipline, care lucrează la proiecte finanțate atât de Ministerul Educației, cât și din alte surse.

Domenii de cercetare și abordări:

Multidisciplinaritate: Cercetarea în domeniul tineretului din Finlanda este multidisciplinară, implicând contribuții din diverse domenii, precum sociologie, psihologie, științe politice, educație și antropologie.
Dominarea științelor sociale: Deși multidisciplinară, cercetarea este dominată de științele sociale, în special de sociologia tineretului.
Tendințe actuale: În ultimii ani, se observă o creștere a interesului pentru cercetarea evaluativă, care își propune să măsoare impactul și eficacitatea politicilor și programelor pentru tineret. În același timp, cercetarea culturală calitativă are, de asemenea, un impact puternic în mediul academic.

Teme de cercetare:

Evoluția temelor de cercetare: Temele de cercetare au evoluat de-a lungul timpului, reflectând schimbările sociale și preocupările politice.
- În anii 1940 și 1950, cercetarea se concentra pe hobby-urile și activitățile de petrecere a timpului liber ale tinerilor, într-un context marcat de valori naționaliste și religioase.
- În anii 1960, 1970 și 1980, accentul s-a mutat pe culturile de tineret, timpul liber și dezvoltarea activităților și politicilor pentru tineret, într-un context de creștere a participării și a bunăstării sociale.
- În anii 1990 și 2000, cercetarea s-a concentrat pe valorile tinerilor, marginalizare, multiculturalism și cetățenie, într-un context de creștere a individualismului și a diversității culturale.

Publicații și diseminare:

Youth Barometer: Rețeaua de Cercetare a Tineretului și Consiliul Consultativ pentru Afaceri de Tineret (NUORA) publică anual „Youth Barometer”, care descrie valorile și atitudinile tinerilor.
Anuare privind condițiile de viață ale tinerilor: Aceste publicații oferă o imagine de ansamblu asupra situației tinerilor în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea și bunăstarea.
Revista „Youth Research”: Societatea Finlandeză de Cercetare a Tineretului publică revista „Youth Research”, care diseminează rezultatele cercetării și promovează dezbaterea academică în domeniu.

În concluzie, cercetarea în domeniul tineretului joacă un rol esențial în Finlanda, informând și ghidând dezvoltarea politicilor și practicilor din acest domeniu. Prin colaborarea strânsă între cercetători, factorii de decizie politică și organizațiile de tineret, Finlanda a reușit să creeze un sistem în care cercetarea este integrată în mod eficient în procesul de elaborare și implementare a politicilor de tineret, contribuind astfel la îmbunătățirea vieții tinerilor și la construirea unei societăți mai incluzive și mai echitabile.

PREGĂTIREA PROFESIONALĂ ÎN DOMENIUL ACTIVITĂȚILOR PENTRU TINERET

Articolul subliniază că pregătirea profesională în domeniul activităților pentru tineret a evoluat semnificativ în Finlanda, de la primele inițiative din anii 1940 până la programele de masterat actuale. Această evoluție reflectă o recunoaștere crescândă a importanței calificării și a dezvoltării profesionale continue pentru lucrătorii de tineret.

Evoluția formării profesionale:

Anii 1920: În 1922, se deschide Institutul de Tineret, dedicat formării lucrătorilor de tineret. Acesta se mută ulterior la Mikkeli Paukkula în 1925. Această inițiativă timpurie indică o preocupare incipientă pentru profesionalizarea domeniului.
Anii 1940: Se recunoaște nevoia de profesionalizare (nevoia de cercetare științifică în domeniul tineretului și de lucrători de tineret competenți și profesioniști). În 1945, încep studiile de Educație a Tineretului la Institutul de Științe Sociale din Helsinki, cu 32 de studenți. Ulterior, cursul se mută la Tampere în anii 1960. Biserica își începe, de asemenea, propria formare pentru lucrătorii de tineret în 1949, reflectând rolul important pe care organizațiile religioase îl jucau în activitățile pentru tineret în acea perioadă.
Anii 1970: Universitatea din Tampere oferă o diplomă în Activități pentru Tineret din 1970, cu specializarea principală în Educație. Aceasta marchează un pas important în dezvoltarea formării profesionale universitare în domeniu.
Anii 1980: Universitatea din Tampere introduce o orientare la nivel de masterat pentru Activități pentru Tineret și o diplomă de licență în acest domeniu. Aceasta reflectă o creștere a complexității și a specializării în domeniu.
Anii 1990: Educația pentru activitățile pentru tineret este extinsă la nivel secundar profesional, prin introducerea unei calificări profesionale în Instruirea Tineretului și Timpului Liber. Aceasta oferă o cale alternativă de formare pentru cei care doresc să lucreze în domeniu.
Anii 2000: Sunt introduse programe de masterat în Educația Tineretului, aliniate la sistemul Bologna, care promovează un spațiu european al învățământului superior și facilitează recunoașterea calificărilor.

Programul de masterat pentru lucrătorii de tineret din Mikkeli:

Articolul detaliază și un program pilot de masterat în Educația Tineretului, oferit în Mikkeli începând cu 2005. Acest program a avut ca scop:

Furnizarea de competențe practice și teoretice diversificate, utile în domenii precum predare, formare, activități pentru tineret, leadership în activități de petrecere a timpului liber, planificare, cercetare și evaluare.
Dezvoltarea de modele de cooperare pentru educația tinerilor la nivel municipal, concentrându-se pe nevoile municipalităților și ale altor actori din domeniu.
Cercetarea privind identitățile regionale pozitive ale tinerilor și prevenirea excluziunii acestora de la educație și ocuparea forței de muncă.
Explorarea posibilităților de consolidare a poziției actorilor din estul Finlandei în cooperarea internațională.

Programul a avut succes în atingerea obiectivelor sale educaționale și a contribuit la:

Dezvoltarea de modele de cooperare la nivel național și internațional
Îmbunătățirea calificărilor profesionale ale lucrătorilor de tineret locali
Crearea de noi locuri de muncă și oportunități în domeniul activităților pentru tineret

În concluzie, articolul evidențiază evoluția pozitivă a formării profesionale în domeniul activităților pentru tineret în Finlanda, de la primele inițiative la nivel universitar până la programele de masterat actuale. Această evoluție reflectă o recunoaștere crescândă a importanței calificării și a dezvoltării profesionale continue pentru lucrătorii de tineret, precum și a rolului crucial pe care aceștia îl joacă în sprijinirea tinerilor și în promovarea incluziunii lor sociale.

Este important de menționat că, deși articolul se concentrează pe formarea profesională, autoarea subliniază și importanța voluntariatului în activitățile pentru tineret din Finlanda.

PERSPECTIVE CRITICE ȘI CONCLUZII

În ultima parte a articolului dedicat perspectivei finlandeze asupra activităților pentru tineret, autoarea Helena Helve adoptă o poziție critică față de schimbările recente în politicile de tineret din Finlanda și subliniază necesitatea unei regândiri a acestora pentru a răspunde în mod eficient nevoilor tinerilor.

Schimbare de paradigmă și creșterea preocupărilor legate de criminalitate:

De la bunăstare la politici de risc: Autoarea observă o schimbare de paradigmă în abordarea tinerilor și a familiilor, de la un model bazat pe bunăstare la unul axat pe gestionarea riscurilor. Această schimbare este legată de recesiunea economică din anii 1990 și de reducerea resurselor disponibile pentru politicile de tineret.
Accent pe control și intervenție timpurie: În loc să prevină apariția problemelor sociale, noile politici se concentrează pe intervenția timpurie și controlul problemelor deja existente, în special în ceea ce privește delincvența juvenilă.
Impactul recesiunii: Studiile finlandeze arată că recesiunea economică și politicile sociale asociate au avut un impact negativ semnificativ asupra tinerilor, contribuind la creșterea vulnerabilității și excluziunii sociale.

Perspective critice asupra politicilor și activităților pentru tineret:

Decalaj între servicii și tineri: Tinerii aflați în situații de risc sunt adesea sceptici față de politicile și serviciile pentru tineret, iar acestea nu reușesc întotdeauna să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de ele.
Lipsa de influență a tinerilor: Tinerii se simt adesea excluși din procesul decizional și au dificultăți în a influența politicile și serviciile care îi vizează.
Necesitatea unei abordări holistice: Excluziunea socială a tinerilor este un fenomen complex, care trebuie abordat dintr-o perspectivă holistică, implicând colaborarea între diverse servicii și instituții.
Importanța participării și ascultării tinerilor: Politicile și activitățile pentru tineret trebuie să implice tinerii în mod semnificativ în procesul decizional și să țină cont de opiniile și nevoile lor.

Concluzii și recomandări:

Autoarea încheie prin a sublinia necesitatea unei regândiri a politicilor și activităților pentru tineret în Finlanda.

Reconectarea cu tinerii: Este esențial să se dezvolte o relație mai strânsă între servicii și tineri, pentru a înțelege și a răspunde nevoilor lor reale.
Abordare holistică: Problemele complexe cu care se confruntă tinerii necesită o abordare integrată și multidisciplinară, care să implice colaborarea între diverse servicii și instituții.
Împuternicirea tinerilor: Tinerii trebuie să fie implicați activ în luarea deciziilor și în gestionarea propriilor vieți, pentru a-și dezvolta autonomia și a-și îmbunătăți condițiile de viață.
Rolul statului: Statul trebuie să își asume un rol mai activ în finanțarea și dezvoltarea activităților pentru tineret, asigurând accesul la oportunități și sprijin pentru toți tinerii, indiferent de mediul lor social sau de nevoile lor specifice.

În esență, autoarea pledează pentru o abordare mai centrată pe tineri, care să îi implice activ în procesul decizional și să le ofere sprijinul și oportunitățile necesare pentru a-și atinge potențialul și a se integra în societate. Aceasta implică o colaborare mai strânsă între diferitele servicii și instituții, precum și o regândire a politicilor și practicilor existente, pentru a răspunde mai bine nevoilor și aspirațiilor tinerilor într-o societate în continuă schimbare.

^[1] HELVE, Helena, The Finnish perspective: youth work, policy and research - The history of youth work in Europe and its relevance for youth policy today, Edited by Griet Verschelden, Filip Coussée, Tineke Van de Walle and Howard Williamson, Council of Europe, 2009 978-92-871-6608-1, p.117-131.