Articolul oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra evoluției activităților pentru tineret și a politicilor de tineret în Germania, subliniind schimbările și provocările din diferite perioade istorice.

PREMISE ȘI STRUCTURĂ

Christian Spatscheck își structurează analiza pe baza a două premise fundamentale și adoptă o structură cronologică pentru a examina evoluția activităților pentru tineret în Germania.

Premisele:

Complexitatea și interpretarea proceselor istorice: Spatscheck recunoaște că procesele istorice sunt complexe și pot fi interpretate în moduri diferite, în funcție de sursele disponibile și de perspectivele adoptate. El subliniază că obiectivitatea absolută în istorie este dificil de atins, deoarece diferite surse pot oferi perspective concurente asupra acelorași evenimente.
Importanța contextului social și a intereselor actorilor: Ca răspuns la această complexitate, Spatscheck adoptă o abordare care se concentrează pe descrierea și analiza protagoniștilor implicați în dezvoltarea activităților pentru tineret în Germania, luând în considerare contextul social în care au acționat și interesele lor specifice. Această abordare permite o înțelegere mai nuanțată a istoriei, recunoscând că actorii implicați au avut motivații și perspective diferite, care au influențat modul în care au contribuit la evoluția activităților pentru tineret.

Structura:

Articolul este structurat în opt faze cronologice, fiecare analizând dezvoltarea activităților pentru tineret în contextul social și politic specific al perioadei respective. Această structură permite o examinare detaliată a modului în care activitățile pentru tineret au fost influențate de evenimente și transformări majore, cum ar fi industrializarea, războaiele mondiale și schimbările politice și sociale.

Fazele cronologice:

Forme pre-profesionale de activități pentru tineret (secolele XVII-XIX)
Voluntarii ca profesioniști (1890-1933)
Activitățile pentru tineret ideologizate sub regimul nazist (1933-1945)
Activitățile pentru tineret în Germania de Vest postbelică (1946-1989)
Activitățile pentru tineret în RDG (1946-1989)
Activitățile pentru tineret moderne - tendințe și evoluții I (1990-2000)
Activitățile pentru tineret moderne - tendințe și evoluții II (2000-prezent)
Câteva provocări pentru viitorul apropiat (din 2008)

În concluzie, Spatscheck adoptă o abordare critică și contextualizată a istoriei activităților pentru tineret în Germania, recunoscând complexitatea proceselor istorice și importanța înțelegerii rolului și intereselor actorilor implicați. Structurarea articolului în faze cronologice permite o analiză detaliată a evoluției activităților pentru tineret în diferite contexte sociale și politice, oferind o perspectivă valoroasă asupra provocărilor și oportunităților actuale din acest domeniu.

FAZELE DEZVOLTĂRII ACTIVITĂȚILOR PENTRU TINERET ÎN GERMANIA

Forme pre-profesionale de activități pentru tineret (secolele XVII-XIX):

Această fază este caracterizată de apariția unor asociații informale și semi-publice pentru tineri, precum Spinnstuben și Schnapskasinos, care au oferit tinerilor spații de întâlnire și socializare în afara controlului direct al adulților și instituțiilor:

Spinnstuben („camere de tors”): Acestea erau locuri de întâlnire informale, create de tineri înșiși, în orașe și sate, spre sfârșitul secolului al XVII-lea. Tinerii necăsătoriți se adunau aici în special seara, după orele de muncă, pentru a socializa și a petrece timpul liber. Faptul că fetele torceau adesea în aceste spații a dus la denumirea de „Spinnstuben”. Uneori erau numite și Lichtstuben („camere luminate”), deoarece erau iluminate seara. Aceste locuri de întâlnire reprezentau o noutate, fiind organizate fără participarea directă a adulților. Tinerii își stabileau propriile reguli și își dezvoltau propriile forme de cultură, adesea mai liberale decât cele impuse de adulți.
Asociații semi-publice: Odată cu industrializarea de la sfârșitul secolului al XIX-lea, tinerii au început să migreze către orașele industriale, unde se confruntau cu lipsa unor spații de socializare și a unor rețele socio-culturale. Ca răspuns la această nevoie, au apărut asociații care înființau locuri de întâlnire semi-publice, unde tinerii și adulții fără familie se puteau întâlni pentru activități sportive, educaționale și de petrecere a timpului liber.

Un tip particular de asociație semi-publică era Schnapskasinos, care erau privite cu ochi critici de către unii adulți, deoarece erau asociate cu consumul de alcool și cu mișcarea muncitorească a social-democraților. Ca reacție, preoți, profesori și ofițeri au inițiat propriile lor activități pentru tineret, în încercarea de a-i influența și de a-i proteja de „declinul moral”.

Aceste forme pre-profesionale de activități pentru tineret au pus bazele dezvoltării ulterioare a acestui domeniu în Germania, evidențiind deja unele dintre tensiunile și dezbaterile care vor continua să îl caracterizeze, precum cele legate de controlul și emanciparea tinerilor și de conceptul de petrecere a timpului liber într-un mod „adecvat” sau „util”.

Voluntarii ca profesioniști (1890-1933):

În perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în Germania, tineretul a început să fie recunoscut ca o etapă distinctă a vieții, marcată de tranziția de la copilărie la maturitate. Această recunoaștere a dus la o formalizare și o instituționalizare sporită a activităților pentru tineret.

Forme de activități pentru tineret: În această perioadă au apărut trei forme principale de activități pentru tineret:
- Mișcările de tineret: Acestea erau grupuri auto-organizate, adesea cu o orientare politică sau ideologică, care promovau autonomia și implicarea activă a tinerilor în societate. Mișcarea Bündische Jugend, cu organizația sa emblematică Wandervogel, a fost un exemplu proeminent al acestei tendințe.
- Asociațiile de tineret: Acestea erau organizații mai structurate, adesea afiliate unor organizații adulte, care ofereau tinerilor oportunități de socializare, educație și recreere. Aceste asociații erau mai diverse decât mișcările de tineret și acopereau o gamă largă de interese și orientări, de la cele religioase la cele sportive sau politice.
- Activitățile publice pentru tineret: Acestea erau organizate direct de stat și vizau în principal protejarea tinerilor de pericolele morale și fizice, precum și promovarea unui stil de viață sănătos și a participării civice.
Rolul voluntarilor: Deși au apărut primele forme de activități publice pentru tineret, acestea erau conduse în principal de voluntari, precum profesori, preoți, ofițeri sau meșteșugari, care își dedicau timpul liber acestor activități. Profesionalizarea domeniului era încă la început, iar voluntariatul juca un rol esențial în furnizarea de servicii și oportunități pentru tineri.

Această perioadă a marcat o etapă importantă în dezvoltarea activităților pentru tineret în Germania, caracterizată prin recunoașterea tineretului ca grup social distinct și prin formalizarea și diversificarea activităților dedicate acestora. Deși încă dominate de voluntariat, aceste activități au pus bazele pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului și pentru profesionalizarea sa treptată.

Activitățile pentru tineret ideologizate sub regimul nazist (1933-1945):

Christian Spatscheck descrie cum, sub regimul nazist din Germania (1933-1945), activitățile pentru tineret au fost supuse unei transformări radicale, fiind instrumentalizate în scopuri ideologice și de control social.

Crearea unui „tineret de stat”: Regimul nazist și-a propus să creeze un așa-numit „tineret de stat”, modelat după ideologia și obiectivele partidului. În acest scop, au fost înființate două organizații principale: Hitler Jugend (HJ)pentru băieți și Bund Deutscher Mädchen (BDM) pentru fete. Aceste organizații au devenit instrumentele principale prin care regimul a încercat să formeze și să controleze mințile tinerei generații germane.
Control și îndoctrinare
- Eliminarea pluralismului: Majoritatea asociațiilor de tineret existente au fost declarate ilegale sau integrate forțat în structurile HJ și BDM, eliminând astfel orice formă de pluralism și diversitate în domeniul activităților pentru tineret.
- Participare obligatorie: A fost introdusă obligativitatea de a deveni membru al HJ sau BDM pentru tinerii cu vârste între 10 și 18 ani, ceea ce a dus la o participare aproape totală în aceste organizații.
- Pregătire pentru război și îndoctrinare ideologică: Activitățile din cadrul HJ și BDM erau concepute pentru a pregăti tinerii pentru război, a le insufla un sentiment de ascultare oarbă și a-i îndoctrina cu ideologia nazistă, inclusiv cu conceptul de rasă superioară.
Rezistența tinerilor: În ciuda controlului strict și a represiunii, unele mișcări de tineret libere și ilegale au continuat să existe, precum Swing Kids și Edelweißpiraten. Aceste grupuri, care se opuneau deschis ideologiei naziste, au fost persecutate și sancționate dur, dar au demonstrat că, chiar și într-un sistem totalitar, tinerii își pot păstra autonomia și pot dezvolta propriile forme de cultură și valori.

În concluzie, perioada nazistă a reprezentat o perioadă întunecată în istoria activităților pentru tineret din Germania, marcată de instrumentalizarea și ideologizarea acestora în scopuri politice. Cu toate acestea, chiar și în acest context represiv, au existat forme de rezistență și de exprimare a autonomiei tinerilor, demonstrând puterea și importanța activităților pentru tineret ca spațiu de dezvoltare și afirmare personală.

Activitățile pentru tineret în Germania de Vest postbelică (1946-1989):

În perioada postbelică, în Germania de Vest, activitățile pentru tineret au fost marcate de un compromis între formele tradiționale de lucru cu tinerii și noile idei aduse de German Youth Activity (GYA), o organizație înființată de trupele de ocupație aliate.

Contextul postbelic și influența GYA
- Continuități și influențe naziste: După prăbușirea regimului nazist, activitățile pentru tineret au fost reluate în mare parte de aceiași oameni care lucrau în domeniu înainte sau în timpul dictaturii. Astfel, s-au păstrat multe continuități personale și conceptuale din perioada anterioară, inclusiv unele influențe din activitățile de tineret naziste.
- Democratizare și reeducare: Trupele de ocupație aliate au înființat aproximativ 300 de centre GYA, care au ajuns la peste 2,5 milioane de tineri la sfârșitul anilor 1940. Aceste centre, alături de alte cluburi de tineret germane, au promovat conceptul de cluburi cu ușile deschise și ideile de activități socio-culturale legate de artă.
- Reactivarea asociațiilor de tineret: Majoritatea asociațiilor de tineret din perioada pre-nazistă au fost reactivate, continuând să funcționeze în mare parte așa cum o făceau înainte. Cu toate acestea, multe dintre aceste cluburi și asociații erau caracterizate de o conducere strictă și de concepte normative rigide impuse de adulți, lăsând puțin spațiu pentru participarea și ideile tinerilor.
Mișcările de protest și schimbarea
- Provocări din partea mișcărilor de protest: În anii 1960 și 1970, activitățile pentru tineret au fost puternic contestate de mișcările de protest ale tinerilor, care cereau mai multă libertate și auto-organizare. Această nouă generație a respins formele tradiționale de activități pentru tineret, percepute ca fiind autoritare și învechite.
- Dezvoltarea de noi teorii și modele: Ca răspuns la aceste provocări, au fost dezvoltate noi teorii și modele de activități pentru tineret, care puneau accentul pe emancipare, participare și nevoile tinerilor. Aceste teorii reflectau impactul profund al schimbărilor sociale asupra domeniului.

În concluzie, perioada postbelică în Germania de Vest a fost marcată de un compromis între tradiție și inovație în domeniul activităților pentru tineret. Influența GYA și a mișcărilor de protest a dus la o diversificare a abordărilor și la dezvoltarea de noi teorii și modele, care au căutat să răspundă mai bine nevoilor și aspirațiilor tinerilor într-o societate în schimbare. Cu toate acestea, tensiunea dintre control și emancipare a rămas o caracteristică definitorie a acestui domeniu, iar gradul în care noile teorii au fost puse în practică rămâne o întrebare deschisă.

Activitățile pentru tineret în RDG (1946-1989):

În Germania de Est, după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a încercat din nou crearea unui așa-numit „tineret de stat”. Această încercare a avut loc după eliminarea tuturor structurilor pluraliste de lucru cu tinerii și a culminat cu înființarea organizației Freie Deutsche Jugend (FDJ, „Tineretul Liber German”), care a devenit organizația oficială de tineret a Republicii Democrate Germane.

Organizația de stat FDJ
- Membri: FDJ, care includea și organizația Pionierii pentru copii, a atras rapid un număr mare de membri, atingând apogeul în 1987, când 86% din populația cu vârsta sub 18 ani era înscrisă.
- Activități: FDJ era strâns conectată cu școlile și oferea o varietate de activități de grup și de petrecere a timpului liber, tabere de vacanță și cluburi de tineret. Organizația încuraja și implicarea voluntară a adulților și tinerilor în activitățile sale.
- Scop: FDJ a fost considerată un instrument cheie pentru promovarea și implementarea ideologiei statului socialist. Tinerii erau văzuți ca avangarda democratică și socialistă, iar FDJ urmărea să dezvolte „personalitatea socialistă”, care se angaja doar în activități „sensibile” și „utile” pentru regim.
Controlul statului și rezistența tinerilor
- Control ideologic: Deși încuraja participarea voluntară, FDJ era controlată de stat, iar activitățile sale erau concepute pentru a forma tineri conform ideologiei socialiste.
- Creșterea controlului și a represiunii: Pe măsură ce a devenit evident că nu toți tinerii erau dispuși să se conformeze modelului „personalității socialiste”, statul a intensificat măsurile de control și represiune. Membrii grupurilor de opoziție sau ai grupurilor bisericești, precum și cei care doreau să părăsească țara, erau supuși supravegherii și sancțiunilor.
- Persistența culturilor de tineret alternative: În ciuda controlului strict și a represiunii, au existat diverse culturi de tineret rezistente pe tot parcursul regimului din RDG, inclusiv fanii rock, beatnik-ii, punk-iștii și skinhead-ii. Aceste grupuri au demonstrat că, chiar și într-un sistem totalitar, tinerii găsesc modalități de a-și exprima autonomia și de a dezvolta propriile forme de cultură și valori.

În concluzie, activitățile pentru tineret în RDG au fost marcate de dominația organizației de stat FDJ și de încercarea regimului de a modela tinerii conform ideologiei socialiste. Cu toate acestea, în ciuda controlului și a represiunii, au existat și forme de rezistență și de exprimare a autonomiei tinerilor, demonstrând importanța și puterea culturilor de tineret alternative.

Activitățile pentru tineret moderne - tendințe și evoluții I (1990-2000):

După reunificarea Germaniei, au apărut noi paradigme care au influențat dezbaterile profesionale despre activitățile pentru tineret:

Activități pentru tineret orientate către grupul de prieteni (peer-group), promovate de Franz Josef Krafeld. Această abordare subliniază importanța lucrului cu grupurile de prieteni existente, mai degrabă decât încercarea de a organiza tinerii în grupuri noi. Lucrătorii de tineret sunt încurajați să recunoască și să valorifice stilurile culturale și formele de exprimare ale tinerilor, văzându-i ca pe parteneri și nu ca pe subiecți ai educației.
Activități pentru tineret „acceptante”, de asemenea dezvoltate de Krafeld. Această abordare se adresează tinerilor greu de abordat, care sunt implicați în stiluri de viață subculturale sau în comportamente ilegale. Lucrătorii de tineret sunt încurajați să tolereze inițial comportamentele și opiniile problematice ale tinerilor, pentru a construi relații de încredere și a facilita schimbarea pe termen lung.
Activități pentru tineret orientate spre subiect, dezvoltate de Albert Scherr. Această abordare se reconectează la tradițiile emancipatoare și explorează cum poate fi realizată emanciparea într-o societate care nu mai crede în emanciparea colectivă. Scherr propune ca lucrătorii de tineret să sprijine tinerii în dezvoltarea lor ca subiecți autonomi și responsabili.

Aceste trei abordări reflectă impactul schimbărilor sociale profunde asupra activităților pentru tineret din Germania în această perioadă. Ele evidențiază o trecere de la modelele tradiționale, bazate pe control și îndrumare, către abordări mai centrate pe tineri, care recunosc și valorifică autonomia, diversitatea și potențialul lor de schimbare.

Deși aceste modele teoretice au generat dezbateri intense în comunitatea profesională, rămâne o întrebare deschisămăsura în care ele au fost aplicate efectiv în practica de zi cu zi a activităților pentru tineret. Cu toate acestea, ele ilustrează o schimbare importantă de paradigmă în gândirea despre activitățile pentru tineret în Germania post-reunificare, reflectând o mai mare deschidere către diversitatea tinerilor și o recunoaștere a rolului lor activ în societate.

Activitățile pentru tineret moderne - tendințe și evoluții II (2000-prezent):

Autorul identifică trei tendințe majore care au dominat dezbaterile profesionale despre activitățile pentru tineret în Germania, începând cu anul 2000:

Abordarea spațială (sau orientarea social-spațială): Această abordare, fundamentată de Böhnisch și Münchmeier (1990) și promovată de alți autori, depășește perspectiva individuală sau de grup și subliniază importanța spațiilor sociale locale ca domeniu cheie pentru practica și cercetarea în activitățile pentru tineret.
- Context social: Această abordare recunoaște că tinerii, la fel ca toate instituțiile, grupurile și indivizii, sunt conectați în mod inextricabil la mediile sociale în care trăiesc.
- Rolul activităților pentru tineret: Activitățile pentru tineret pot acționa ca un mediator între tineri și spațiile sociale, facilitând interacțiunea și contribuind la schimbarea și inovarea în cadrul acestor contexte.
- Importanța spațiului: Deinet și alți autori subliniază importanța dobândirii și însușirii spațiului de către tineri, ca parte a procesului lor de construire a identității și a subiectivității. Activitățile pentru tineret pot juca un rol important în însoțirea și facilitarea acestui proces.
Conexiunea dintre activitățile pentru tineret și școală: În ultimii ani, Germania a cunoscut o creștere a numărului de școli cu program de zi întreagă, care combină învățarea formală cu cea informală. Această tendință a generat o nevoie de cooperare între școli și activitățile pentru tineret, pentru a asigura o educație completă și pentru a sprijini incluziunea tinerilor aflați în situații de risc.
- Provocări pentru lucrătorii de tineret: Această cooperare ridică o serie de provocări pentru lucrătorii de tineret, care trebuie să găsească modalități de a contribui la sistemul de învățământ formal fără a pierde caracterul informal și centrat pe grupul de prieteni al activităților pentru tineret, precum și principiile de bază ale participării voluntare și ale învățării bazate pe interes.
- Noi abordări pedagogice: Pentru a răspunde acestor provocări, au fost dezvoltate noi abordări pedagogice, care subliniază importanța învățării informale și a metodelor de învățare comunicativă în contextul activităților pentru tineret.
Necesitatea unor concepte bazate pe dovezi empirice: În contextul actual, în care se pune tot mai mult accentul pe munca socială bazată pe dovezi, există o presiune crescândă asupra domeniului activităților pentru tineret de a utiliza concepte și abordări fundamentate pe cercetare empirică.
- Schimbarea de paradigmă: Până în prezent, activitățile pentru tineret din Germania s-au bazat în mare parte pe idei și concepte pedagogice fără o fundamentare empirică solidă.
- Evaluarea și cercetarea: Există însă un număr tot mai mare de studii empirice care demonstrează efectele pozitive ale activităților pentru tineret asupra tinerilor, comunităților și instituțiilor.
- Consolidarea bazei de cunoștințe: Este necesară extinderea și sistematizarea acestor studii pentru a consolida baza de cunoștințe și a demonstra impactul pozitiv al activităților pentru tineret, ceea ce ar putea contribui la o mai mare recunoaștere publică și la o finanțare mai consistentă.

În concluzie, activitățile pentru tineret din Germania se află într-un proces continuu de evoluție și adaptare la schimbările sociale și politice. Tendințele actuale evidențiate în articol subliniază importanța abordării spațiale, a cooperării cu școala și a fundamentării practicii pe dovezi empirice. Aceste direcții de dezvoltare pot contribui la consolidarea rolului și a relevanței activităților pentru tineret în societatea germană contemporană și la creșterea impactului lor pozitiv asupra vieții tinerilor.

Provocări pentru viitor (din 2008):

Articolul identifică trei provocări majore pentru viitorul activităților pentru tineret:

Creșterea inegalității sociale:
- Context: Germania se confruntă cu o creștere a inegalității sociale, manifestată prin distribuția inegală a veniturilor și prin scăderea șanselor de participare deplină în societate, în viața profesională și în educație pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri.
- Impact asupra activităților pentru tineret: Această inegalitate crescândă reprezintă o provocare directă pentru activitățile pentru tineret, deoarece îngreunează promovarea incluziunii sociale a tinerilor. Tinerii care nu văd perspective de viitor riscă să devină „clienți greu de abordat”, care se îndepărtează de influențele integratoare ale societății.
Noua semnificație a emancipării:
- Context: În trecut, tinerii luptau pentru autonomie și se opuneau influențelor de control ale guvernului, adulților și instituțiilor. Însă, capitalismul post-fordist și globalizat pare să ceară un nou tip de lucrător și cetățean: sinele antreprenorial flexibil și activ, capabil să se adapteze autonom la cerințele în schimbare ale pieței.
- Impact asupra activităților pentru tineret: Această nouă paradigmă ridică întrebări fundamentale despre posibilitatea și forma emancipării în contextul actual. Lucrătorii de tineret trebuie să găsească modalități de a ajuta tinerii să își găsească autonomia și să se dezvolte ca persoane întregi, fără a se supune complet legilor pieței. Rolul tradițional al activităților pentru tineret este astfel pus sub semnul întrebării și necesită o regândire profundă.
Schimbările în finanțare:
- Context: După o perioadă de creștere a sprijinului financiar pentru activitățile pentru tineret, Germania se confruntă acum cu o scădere a numărului de lucrători de tineret profesioniști. Aceasta poate fi pusă în legătură cu reducerea bugetelor și cu schimbările în prioritățile politice.
- Impact asupra activităților pentru tineret: Scăderea finanțării poate afecta calitatea și accesibilitatea activităților pentru tineret, limitând oportunitățile disponibile pentru tineri și punând presiune asupra organizațiilor și lucrătorilor din domeniu.

În concluzie, Spatscheck identifică trei provocări majore pentru viitorul activităților pentru tineret în Germania: creșterea inegalității sociale, redefinirea conceptului de emancipare și schimbările în finanțare. Aceste provocări necesită o regândire a rolului și a abordărilor activităților pentru tineret, pentru a asigura că acestea rămân relevante și eficiente în contextul schimbărilor sociale și economice actuale.

Este esențial ca activitățile pentru tineret să își păstreze abordarea unică, bazată pe educația informală, voluntară și pe timpul liber, și să rămână un agent independent și critic de socializare. Doar demonstrându-și efectele pozitive și adaptându-se la noile realități, activitățile pentru tineret pot continua să aibă succes și să contribuie la dezvoltarea și bunăstarea tinerilor din Germania.

CONCLUZIE

În concluzia articolului său, Spatscheck subliniază importanța ca activitățile pentru tineret din Germania să-și păstreze abordarea unică și să continue să fie un instrument valoros pentru dezvoltarea tinerilor.

Menținerea abordării unice:

Educație informală, voluntară și bazată pe timpul liber: Spatscheck accentuează necesitatea ca activitățile pentru tineret să își păstreze caracterul informal, voluntar și să se concentreze pe timpul liber al tinerilor, oferindu-le un spațiu de explorare și dezvoltare în afara constrângerilor sistemului educațional formal.
Conexiunea cu spațiile și comunitățile locale: Activitățile pentru tineret trebuie să rămână conectate la spațiile și comunitățile locale, oferind tinerilor oportunități de implicare și participare activă în viața comunității lor.

Demonstrarea efectelor pozitive și păstrarea independenței:

Evidențierea impactului pozitiv: Pentru a-și asigura succesul și continuitatea, activitățile pentru tineret trebuie să demonstreze în mod clar efectele pozitive pe care le au asupra tinerilor și asupra societății în ansamblu. Aceasta poate implica realizarea de studii și evaluări care să măsoare impactul acestor activități asupra dezvoltării personale, sociale și profesionale a tinerilor.
Păstrarea independenței și a caracterului critic: Activitățile pentru tineret trebuie să rămână independente și să își păstreze caracterul critic și autocritic, pentru a putea continua să joace un rol important în socializarea tinerilor și în promovarea valorilor democratice.
Înțelegerea contextului istoric și social: În final, Spatscheck subliniază importanța înțelegerii contextului istoric și social în care se desfășoară activitățile pentru tineret. Această înțelegere permite o apreciere mai profundă a rolului crucial pe care aceste activități l-au jucat și continuă să îl joace în promovarea incluziunii sociale, a participării și a dezvoltării tinerilor.

În esență, concluzia articolului evidențiază faptul că activitățile pentru tineret din Germania se află la o răscruce. Pentru a-și menține relevanța și eficacitatea, acestea trebuie să își păstreze caracterul unic și să se adapteze la provocările actuale, demonstrându-și în același timp impactul pozitiv și păstrându-și independența și spiritul critic. Prin înțelegerea contextului istoric și social și printr-o abordare inovatoare și flexibilă, activitățile pentru tineret pot continua să joace un rol esențial în dezvoltarea și bunăstarea tinerilor din Germania.

^[1] SPATSCHECK, Christian, The German perspective: youth work, integration and policy - The history of youth work in Europe and its relevance for youth policy today, Edited by Griet Verschelden, Filip Coussée, Tineke Van de Walle and Howard Williamson, Council of Europe, 2009 978-92-871-6608-1, p.95-107.