Articolul oferă o perspectivă asupra evoluției politicilor de tineret la nivel european, subliniind rolul crucial al mobilității și al programelor europene în modelarea acestor politici.

EVOLUȚIA POLITICILOR DE TINERET ȘI IMPACTUL LOR

Articolul subliniază rolul esențial al mobilității în stimularea dezvoltării politicilor de tineret la nivel european. Această mobilitate a fost facilitată prin trei generații de programe, fiecare având un impact semnificativ asupra tinerilor și a societății în ansamblu.

Prima generație: Programul Erasmus, lansat în 1987, a fost pionier în promovarea mobilității studenților europeni. Acesta a permis tinerilor să studieze în alte țări, să interacționeze cu tineri din diferite culturi și să își dezvolte competențele într-un context internațional. Erasmus a avut un impact major nu doar asupra educației, ci și asupra percepției tinerilor despre Europa și despre cetățenia europeană.
A doua generație: Programele Tineret, Socrates și Leonardo da Vinci, lansate în 2000, au extins oportunitățile de mobilitate și către alte categorii de tineri, dincolo de studenți. Aceste programe au vizat dezvoltarea competențelor, învățarea non-formală și promovarea cetățeniei active în rândul tinerilor. Ele au oferit tinerilor șansa de a participa la schimburi internaționale, de a se implica în activități de voluntariat și de a-și dezvolta abilitățile într-un mediu informal.
A treia generație: Programul „Tineret în Acțiune”, lansat în 2007, a continuat să construiască pe baza succesului generațiilor anterioare, concentrându-se pe promovarea incluziunii sociale și a dezvoltării profesionale a tinerilor. Acest program a oferit oportunități de învățare non-formală și informală, în special pentru tinerii cu oportunități reduse, și a încurajat participarea activă a tinerilor la societate.

Aceste programe au avut un impact semnificativ atât la nivel individual, cât și la nivel politic.

Impactul la nivel individual:

Programele europene au oferit oportunități unice pentru un număr mare de tineri, indiferent de mediul lor social, educațional sau cultural. Aceste oportunități au inclus:

Explorarea și experimentarea: Tinerii au avut șansa de a explora și experimenta în mod direct valorile incluziunii și respectului pentru diversitate, prin interacțiunea cu tineri din alte țări și culturi.
Dezvoltarea de competențe și învățare non-formală și informală: Programele au facilitat dobândirea de noi competențe și abilități într-un cadru informal, completând astfel învățarea formală din sistemul educațional.
Cetățenie activă: Tinerii au fost încurajați să se implice activ în societate și să-și dezvolte simțul responsabilității civice.
Oportunități pentru tinerii defavorizați: Programele au fost concepute pentru a fi accesibile tuturor tinerilor, inclusiv celor cu oportunități reduse, oferindu-le șansa de a-și depăși barierele și de a-și valorifica potențialul.

Impactul la nivel politic:

Pe lângă impactul direct asupra tinerilor, programele europene au avut și un impact politic semnificativ:

Consolidarea societății civile: Programele au contribuit la întărirea societății civile prin sprijinirea organizațiilor de tineret și a lucrătorilor de tineret, încurajând participarea activă a tinerilor la viața democratică.
Dezvoltarea profesională a activităților pentru tineret: Prin formare, schimburi de experiență și finanțare, programele au stimulat dezvoltarea profesională a sectorului de tineret și au îmbunătățit calitatea activităților oferite tinerilor.
Influențarea altor politici: Succesul unor programe precum Erasmus a avut un efect de domino, ducând la dezvoltarea altor inițiative și politici europene în domenii precum educația și ocuparea forței de muncă. În fapt, autorul afirmă că „Nu ar fi existat Bologna fără Erasmus și nici Cartea Albă fără Tineret pentru Europa” ("There would have been no Bologna without Erasmus and no White Paper without Youth for Europe."), sugerând că aceste inițiative ulterioare au fost construite pe baza succesului și a lecțiilor învățate din programul Erasmus.

În ansamblu, impactul programelor europene pentru tineret a fost considerabil, contribuind la dezvoltarea personală și socială a milioane de tineri, la consolidarea societății civile și la modelarea politicilor europene în domeniul tineretului și în alte domenii conexe.

În concluzie, mobilitatea și programele europene au jucat un rol esențial în dezvoltarea politicilor de tineret, oferind tinerilor oportunități de învățare, dezvoltare personală și implicare activă în societate. Aceste programe au avut un impact semnificativ atât la nivel individual, cât și la nivel societal și politic, contribuind la construirea unei Europe mai unite și mai prospere.

CARTA ALBĂ PRIVIND TINERETUL ȘI IMPACTUL SĂU

Autorul evidențiază importanța Cartei Albe privind tineretul, publicată în 2001, care a avut un impact semnificativ asupra politicilor de tineret la nivel european.

Context și obiective:

Carta Albă a fost anunțată Parlamentului European la sfârșitul anului 1999 și a fost rezultatul unui efort politic susținut pentru a stabili un consens între cele 15 state membre de atunci. Aceasta a fost publicată în noiembrie 2001 de către Comisia Europeană, la solicitarea statelor membre. Elaborarea sa a contribuit la crearea unei coaliții pentru dezvoltarea unei abordări europene a problemelor tineretului.

Priorități și impact:

1. Promovarea cetățeniei active: Carta Albă a stabilit promovarea cetățeniei active ca o prioritate centrală. Aceasta înseamnă încurajarea tinerilor să se implice activ în societate, să-și exprime opiniile și să participe la procesul decizional. Carta Albă a subliniat importanța participării tinerilor la toate nivelurile societății, de la nivel local la nivel european.

Impact:

Participarea tinerilor este acum în centrul politicilor naționale de tineret în majoritatea statelor membre ale UE.
Legăturile dintre ministere și consiliile naționale de tineret au fost consolidate, facilitând dialogul și colaborarea între guverne și reprezentanții tinerilor.
Legăturile dintre Comisia Europeană și Forumul European de Tineret au fost, de asemenea, întărite, asigurând că vocea tinerilor este auzită la nivel european.

2. Cadru de cooperare: Carta Albă a introdus un cadru de cooperare bazat pe metoda deschisă de coordonare, adaptată specific sectorului de tineret. Această metodă încurajează învățarea reciprocă, schimbul de bune practici și colaborarea între statele membre în domeniul politicilor de tineret, fără a impune obligații juridice.

Impact:

Statele membre UE, atât cele vechi, cât și cele noi, au folosit Carta Albă ca bază pentru dezvoltarea și implementarea politicilor lor naționale de tineret.
Au fost elaborate legi, strategii și planuri de acțiune pentru a sprijini organizațiile de tineret, participarea tinerilor și voluntariatul, precum și standarde de calitate pentru activitățile pentru tineret.

3. Participarea tinerilor: Carta Albă a avut un rol esențial în a plasa participarea tinerilor în centrul politicilor naționale de tineret. Aceasta a însemnat că tinerii au fost încurajați să se implice activ în procesul decizional și în implementarea politicilor care îi afectează în mod direct.

Impactul acestei priorități s-a manifestat prin:

Consolidarea legăturilor dintre ministere și consiliile naționale de tineret: Carta Albă a promovat un dialog mai strâns și o colaborare mai eficientă între guverne și reprezentanții tinerilor, asigurând că vocea acestora este luată în considerare în procesul de elaborare a politicilor.
Creșterea implicării tinerilor în procesul decizional: Tinerii au fost încurajați să participe activ la luarea deciziilor la nivel local, regional și național, prin intermediul consiliilor de tineret și al altor structuri participative.

4. Influență asupra noilor state membre: Carta Albă a avut un impact semnificativ și asupra țărilor care au aderat la UE după 2004. Acestea au folosit-o ca model pentru a-și dezvolta propriile politici de tineret, adaptându-le la contextul lor specific.

Impact:

Politicile de tineret din majoritatea noilor state membre se bazează pe principiile și recomandările Cartei Albe.
S-au înregistrat progrese considerabile în domenii precum sprijinirea organizațiilor de tineret, participarea tinerilor, voluntariatul și standardele de calitate pentru activitățile pentru tineret.

În concluzie, Carta Albă privind tineretul a avut un rol esențial în consolidarea și dezvoltarea politicilor de tineret la nivel european, promovând participarea activă a tinerilor, cooperarea între statele membre și crearea unui cadru comun pentru abordarea problemelor tineretului. Impactul său a fost resimțit atât în statele membre vechi, cât și în cele noi, contribuind la îmbunătățirea semnificativă a vieții tinerilor din întreaga Europă.

SCHIMBAREA PARADIGMELOR ȘI PROVOCĂRILE ACTUALE

În contextul schimbărilor demografice și al provocărilor cu care se confruntă tinerii, autorul evidențiază necesitatea unei schimbări de paradigmă în politicile de tineret.

Schimbarea paradigmelor - de la cetățenie activă la integrare socio-profesională:

Deși promovarea cetățeniei active a fost o prioritate inițială, schimbările demografice și provocările actuale au impus o schimbare de focus către integrarea socială și profesională a tinerilor. Europa se confruntă cu o scădere a numărului de tineri, dar și cu o responsabilitate crescută față de aceștia. Prin urmare, obiectivul actual este de a asigura participarea deplină a fiecărui tânăr în societate.

Provocări actuale:

Articolul identifică câteva provocări majore cu care se confruntă tinerii în prezent:

Abandonul școlar timpuriu: În 2006, aproximativ 6 milioane de tineri au părăsit timpuriu școala, iar Europa nu și-a atins obiectivul de a reduce această rată sub 10% până în 2010.
Șomajul în rândul tinerilor: Rata șomajului în rândul tinerilor este de două ori mai mare decât media europeană, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru integrarea lor pe piața muncii.
Integrarea socială: Dificultățile în educație și ocuparea forței de muncă pot duce la probleme de integrare socială, iar tinerii care se confruntă cu aceste probleme se pot simți excluși și marginalizați.

Răspunsul politic:

Pentru a răspunde acestor provocări, au fost lansate mai multe inițiative la nivel european:

În contextul schimbărilor demografice și al provocărilor cu care se confruntă tinerii, articolul subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în politicile de tineret, de la o concentrare pe cetățenia activă la una mai amplă, care să includă și integrarea socială și profesională a tinerilor.

Pactul european pentru tineret (The European Youth Pact)

Context: Pactul a fost adoptat în 2005 de către Consiliul European, marcând un moment istoric, fiind pentru prima dată când tineretul a primit o atenție specifică la acest nivel înalt.
Obiective: Pactul a subliniat necesitatea de a crește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, de a îmbunătăți incluziunea socială a tinerilor vulnerabili și de a reduce numărul tinerilor care părăsesc timpuriu școala.
Motivație: Pactul a fost conceput ca o modalitate de a ajuta tinerii să beneficieze de reformele necesare pentru ca Europa să își atingă obiectivele de creștere economică și de creare de locuri de muncă, așa cum sunt definite în Strategia de la Lisabona.

Comunicarea privind participarea deplină (A Communication on full participation)

Context: Lansată în septembrie 2007 de către Comisia Europeană, această comunicare reprezintă un angajament puternic față de tineri.
Obiective: Comunicarea își propune să promoveze incluziunea socială și integrarea profesională a tinerilor, încurajând în același timp autonomia și cetățenia activă.
Măsuri propuse:
- Combaterea șomajului în rândul tinerilor: Deși UE depune eforturi semnificative în acest sens, comunicarea subliniază necesitatea unor abordări mai sistematice și mai ample pentru a adresa cauzele șomajului în rândul tinerilor.
- Strategie transversală pentru tineret: Comunicarea propune o strategie care să integreze diferitele aspecte ale politicilor pentru tineret și să implice o cooperare strânsă între factorii de decizie și părțile interesate la toate nivelurile.
- Rolul esențial al activităților pentru tineret: Se recunoaște contribuția crucială a activităților pentru tineret în atingerea obiectivelor strategiei, subliniind importanța dezvoltării și consolidării acestui domeniu la nivel european.

Așadar, Pactul european pentru tineret și Comunicarea privind participarea deplină reprezintă două inițiative importante ale Comisiei Europene, care demonstrează angajamentul acesteia față de tineri și față de abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă. Aceste documente subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în politicile de tineret, care să se concentreze pe integrarea socială și profesională a tinerilor, precum și pe promovarea autonomiei și a cetățeniei active. Activitățile pentru tineret sunt considerate un element cheie în atingerea acestor obiective, iar dezvoltarea și consolidarea lor la nivel european sunt considerate esențiale pentru succesul acestor politici.

În concluzie, articolul evidențiază schimbarea de paradigmă în politicile de tineret, de la promovarea cetățeniei active la o concentrare mai largă asupra integrării sociale și profesionale a tinerilor. Această schimbare este determinată de provocările actuale cu care se confruntă tinerii, precum abandonul școlar timpuriu și șomajul, și necesită o abordare strategică și transversală pentru a asigura participarea deplină a tinerilor în societate. Pactul european pentru tineret și Comunicarea privind participarea deplină reprezintă angajamente importante în această direcție.

ROLUL ACTIVITĂȚILOR PENTRU TINERET

Articolul recunoaște rolul important pe care activitățile pentru tineret îl joacă în dezvoltarea de competențe și abilități necesare, precum și în facilitarea tranziției de la școală la piața muncii. Aceste activități oferă tinerilor oportunități de a dobândi competențe cheie și de a-și îmbunătăți șansele de angajare, în special în contextul în care sistemele de învățământ formal nu reușesc întotdeauna să ofere toate competențele necesare pentru piața muncii.

Provocări:

Autorul evidențiază câteva provocări cheie cu care se confruntă sectorul de tineret în prezent, subliniind necesitatea adaptării și evoluției continue pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale tinerilor.

Decalajul dintre activitățile pentru tineret voluntare și cele profesionale: Mairesse observă o tendință îngrijorătoare în unele țări, și anume o prăpastie tot mai mare între activitățile pentru tineret voluntare și cele profesionale. Această separare poate crea dificultăți în asigurarea unei oferte de activități pentru tineret care să fie atât coerentă, cât și accesibilă tuturor tinerilor, indiferent de mediul lor social sau de nevoile lor specifice.
Necesitatea adaptării la nevoile în schimbare ale tinerilor: Autorul subliniază că nevoile și așteptările tinerilorsunt în continuă schimbare, pe măsură ce societatea și piața muncii evoluează. Tinerii de astăzi se confruntă cu provocări diferite față de generațiile anterioare, iar activitățile pentru tineret trebuie să se adapteze constant pentru a rămâne relevante și eficiente. Această adaptare poate include:
- Dezvoltarea de noi forme de activitate, care să răspundă intereselor și nevoilor actuale ale tinerilor.
- Adoptarea unor abordări inovatoare, care să țină cont de schimbările tehnologice și sociale.
- Consolidarea cooperării la nivel european, pentru a facilita schimbul de bune practici și pentru a dezvolta răspunsuri comune la provocările transnaționale.

Riscul de a se concentra prea mult pe obiective educaționale explicite:

Deși activitățile pentru tineret pot și trebuie să contribuie la dezvoltarea de competențe și abilități, există riscul ca acestea să devină prea centrate pe obiective educaționale explicite și măsurabile. Această tendință poate fi accentuată de presiunea de a demonstra impactul și eficacitatea activităților pentru tineret în fața autorităților publice și a finanțatorilor. O concentrare excesivă pe obiectivele educaționale poate duce la neglijarea altor aspecte importanteale dezvoltării tinerilor, cum ar fi:

Dezvoltarea personală: creșterea stimei de sine, dezvoltarea încrederii în sine, descoperirea și explorarea propriilor interese și talente.
Dezvoltarea socială: învățarea abilităților de comunicare, colaborare, rezolvare a conflictelor și relaționare interpersonală.
Participarea activă: încurajarea tinerilor să se implice în comunitate, să-și exprime opiniile și să ia decizii care îi afectează.

Prin urmare, este important ca activitățile pentru tineret să mențină un echilibru între dezvoltarea competențelor și celelalte aspecte ale dezvoltării tinerilor, asigurând o abordare holistică și centrată pe nevoile și aspirațiile acestora.

În concluzie, articolul recunoaște potențialul activităților pentru tineret de a contribui la dezvoltarea competențelor și la facilitarea tranziției de la școală la piața muncii. Cu toate acestea, subliniază și provocările cu care se confruntă acest domeniu și necesitatea adaptării continue pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale tinerilor și pentru a-și menține relevanța și eficacitatea.

PERSPECTIVE DE VIITOR

În încheierea articolului său, Pierre Mairesse schițează o serie de perspective de viitor și provocări pentru domeniul activităților pentru tineret la nivel european. El subliniază necesitatea de a trece de la diagnostic și analiză la acțiune concretă și rezolvarea problemelor identificate.

Provocări cheie și soluții:

Autorul identifică o serie de provocări stringente care necesită o abordare hotărâtă și eficientă:

Reducerea șomajului în rândul tinerilor și eradicarea sărăciei care afectează copiii și tinerii.
Transformarea sistemelor de învățământ, pentru a răspunde mai bine nevoilor tinerilor și a-i pregăti pentru piața muncii.
Sprijinirea voluntariatului și recunoașterea educației non-formale, ca modalități complementare de învățare și dezvoltare.
Asigurarea participării efective a tinerilor și structurarea dialogului între tineri și factorii de decizie.
Dezvoltarea activităților pentru tineret la nivel european, prin consolidarea cooperării și a schimbului de bune practici între țări.

Direcții de acțiune:

Pentru a răspunde acestor provocări, autorul propune câteva direcții de acțiune concrete:

Schimbarea de abordare: Trecerea de la o concentrare pe diagnostic și analiză la o abordare axată pe rezolvarea problemelor, prin implementarea de soluții concrete și eficiente.
Abordare multi-nivel: Recunoașterea faptului că multe probleme pot fi abordate mai eficient la nivel regional sau local și adoptarea unei abordări verticale care să implice toate nivelurile de guvernare.
Adaptarea activităților pentru tineret: Dezvoltarea de noi forme de activitate care să răspundă nevoilor individuale și biografice ale tinerilor, precum și nevoilor societății și pieței muncii.
Dezvoltarea profesională a lucrătorilor de tineret: Îmbunătățirea coordonării politicilor, a formării și a îndrumării lucrătorilor de tineret, precum și recunoașterea competențelor acestora în cadrele naționale și europene de calificări.
Recunoașterea activităților pentru tineret: Îmbunătățirea recunoașterii formale și sociale a activităților pentru tineret și a învățării non-formale, evidențiind valoarea și impactul acestora asupra tinerilor și a societății.

Apel la optimism și cooperare:

Mairesse încheie articolul cu un apel la optimism și cooperare, subliniind progresele realizate până în prezent în domeniul politicilor și activităților pentru tineret la nivel european. El încurajează o abordare bazată pe colaborare și consens, pentru a asigura că lucrurile continuă să evolueze în beneficiul tinerilor și al Europei în ansamblu.

În concluzie, perspectiva de viitor prezentată în acest articol subliniază necesitatea unei acțiuni concrete și eficiente pentru a aborda provocările cu care se confruntă tinerii în prezent. Prin adaptarea activităților pentru tineret, dezvoltarea profesională a lucrătorilor de tineret și consolidarea cooperării la nivel european, se poate asigura un viitor mai bun pentru tineri și pentru întreaga societate europeană.

CONCLUZIE

În concluzie, articolul subliniază importanța adoptării unei abordări multidimensionale în ceea ce privește politicile pentru tineret, recunoscând interconexiunea dintre competitivitate, ocuparea forței de muncă și cetățenie.

Realizări și provocări:

Cooperarea: Deși există cooperare între diferitele părți interesate, aceasta este încă fragilă și necesită o consolidare continuă.
Mentalitatea de pionierat: Este important să se păstreze o mentalitate de pionierat, căutând în permanență noi modalități de a îmbunătăți politicile și activitățile pentru tineret.
Dezvoltarea prin consens: Evoluția trebuie să se bazeze pe construirea de coaliții și pe căutarea consensului, pentru a asigura că acțiunile întreprinse sunt în beneficiul tinerilor și al Europei în ansamblu.

Rolul activităților pentru tineret:

Contribuție la discuții și dezvoltare: Activitățile pentru tineret au demonstrat că pot contribui la discuții și la dezvoltarea de politici și practici, pornind de la experiența concretă a tinerilor și a lucrătorilor de tineret.
Potențial de creștere: Cooperarea la nivel european poate îmbunătăți atât activitățile pentru tineret voluntare, cât și pe cele profesionale, consolidând acest domeniu și sporindu-i impactul.

Optimism și angajament:

Baza solidă: articolul încheie cu o notă de optimism, subliniind că realizările de până acum, deși încă fragile, reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare.
Eforturi continue: este important să se continue eforturile de cooperare și inovare, pentru a asigura că rezultatele obținute justifică investiția și contribuie la bunăstarea tinerilor și a Europei în ansamblu.

În esență, concluzia articolului evidențiază atât progresele înregistrate în domeniul politicilor și activităților pentru tineret la nivel european, cât și provocările care persistă. Mairesse încurajează o abordare multidimensională, bazată pe cooperare, consens și inovare, pentru a asigura că aceste politici și activități continuă să evolueze și să răspundă în mod eficient nevoilor tinerilor și ale societății europene în ansamblu.

^[1] MAIRESSE, Pierre, Youth work and policy at European level - The history of youth work in Europe and its relevance for youth policy today, Edited by Griet Verschelden, Filip Coussée, Tineke Van de Walle and Howard Williamson, Council of Europe, 2009 978-92-871-6608-1, p.13-19.